Zilele devin din ce in ce mai lungi. Pentru un nespecialist, acest lucru inseamna ca in emisfera nordica zilele sunt mai lungi pe timpul verii decat sunt iarna. Totusi, pentru oamenii de stiinta acest lucru poate insemna si altceva: au descoperit ca durata unei zile creste nu numai pe timpul verii, anunta ziarul german Suddeutsche Zeitung. Principala cauza a acestui fapt este Luna. Gravitatia sa creeaza permanent valuri in oceane si in adancurile Pamantului.

Aceste valuri aduc aminte de miscarile unui patinator care, pentru a-si incetinii rotatia in jurul propriei axe, intinde mainile in afara. In acelasi mod functioneaza, pentru Pamant, valurile si crestaturile produse de gravitatia satelitului natural. Acesta este motivul pentru care, in viitorul indepartat, zilele vor avea 25 de ore. Un astronom britanic a reusit sa demonstreze ca miscarea de rotatie a Pamantului se incetineste inca din anul 700 i.Chr. Astronomul a studiat documente vechi privitoare la eclipsele de luna si de soare ceea ce i-a permis realizarea calculului si sesizarea diferentelor. Cand animalele preistorice au populat Pamantul, in urma cu 530 milioane de ani in urma, o zi avea, ca medie, 21 de ore. Pentru dinozauri, care au trait in urma cu aproximativ 100 milioane de ani, ziua dura 23 de ore. Acest fapt poate fi usor sesizat studiind coralii. Coralii functioneaza precum un calendar natural prin faptul ca formeaza anual noi sedimentari a caror grosime variaza in functie de anotimp. Cu ajutorul acestora oamenii de stiinta au calculat timpul scurs intre un anotimp si celalalt. Acest timp este descrescator de-a lungul istoriei. In urma cu 530 milioane de ani durata unei zile era aproximativ egala cu cea actuala insa anul avea 420 de zile. Viteza de rotatie a pamantului a scazut permanent afirma si Richard Stephenson de la Durham University, UK, in Journal for the History of Astronomy. Concluzia este simpla: stranepotii nostrii vor avea zile mai lungi cu o ora sau ani mai lungi cu cateva zile - optiunea le apartine.